Proverbe studii

 

                       Cartea PROVERBELOR 


Cartea aceasta nu trebuie judecatã dupã volum, ci dupã imensitatea întelepciunii pe care o gãzduieste. Mii de volume din bibliotecile lumii nu ne pot ajuta, toate la un loc, cît ne poate ajuta aceastã singurã carte. Autorul ei nevãzut este Dumnezeu, iar priceperea ei, desi nãscutã în sferele cerului este destinatã sã revolutioneze viata terestrã.

Titlul: Un proverb este un discurs de întelepciune redus la o singurã frazã.

Autorul: Textul cãrtii îl mentioneazã pe Solomon drept autor la începutul fiecãreia din cele trei sectiuni ale ei (1:1; 10:1; 25:1). Despre Solomon stim deja cã a fost autorul a 3.000 de proverbe si a 1.005 cîntãri (1 Împ. 4:32). Nici un om din Israel nu a fost mai potrivit sã editeze o carte de întelepciune ca acest Solomon. El s-a rugat Domnului pentru întelepciune (1 Împ. 3:5-9) si a primit-o asa cum nu i-a mai fost datã nici unui om de pe fata pãmîntului (1 Împ. 4:29-31). Strãlucirea gîndirii lui l-a fãcut celebru în lumea de atunci si a atras admiratia celor veniti de la mari depãrtãri ca sã-l vadã si sã-l asculte (1 Împ. 4:34; 10:1-l3, 24). Contributia lui Solomon la ridicarea Israelului a fost imensã. Capacitatea lui de sintezã, intuitia si clarviziunea lui sînt si astãzi proverbiale. Asta nu înseamnã cã tot ceea ce a scris Solomon a fost produsul sãu nemijlocit. El însusi ne spune cã i-a plãcut sã zãboveascã îndelung asupra întelepciunii rãspîndite de scrierile altora: „Pe lîngã cã Ecleziastul a fost întelept, el a mai învãtat si stiinta pe popor, a cercetat, a adîncit si a întocmit un mare numãr de zicãtori. Eclesiastul a cãutat sã afle cuvinte plãcute, si sã scrie întocmai cuvintele adevãrului" (Ecles. 12:9-10). Prin aceasta, el a recunoscut cã întelepciunea nu este monopolul unui singur om, ci este darul fãcut de Dumnezeu oamenilor: „Cuvintele înteleptilor sînt ca niste bolduri; si, strînse la un loc, sînt ca niste cuie bãtute, date de un singur stãpîn" (Ecles. 12:11).

Data: Aceastã culegere de proverbe a fost alcãtuitã prin preajma anului 931 î.Cr. de cãtre Solomon. Capitolele 25-29 ale cãrtii au fost culese mai tîrziu de Ezechia si adãugate cãrtii lui Solomon.

Continutul cãrtii: În aceastã carte avem de a face cu mult mai mult decît cu o culegere de proverbe. De fapt sînt o varietate întreagã de procedee stilistice sub care ne-a fost transmisã „întelepciunea" acumulatã de acest împãrat cu o desãvîrsita capacitate artisticã. Cuprinsul cãrtii semnaleazã diferitele modalitãti de exprimare, asa cã nu le vom mai enumera aici.

Mesajul cãrtii: În capitolul 8 al cãrtii, „întelepciunea" este personificatã si descrisã în toatã perfectiunea ei. Ea este de origine divinã (8:22-31), este izvorul vietii biologice si spirituale (8:35, 36; 3:18), este neprihãnitã si adevãratã (8:8, 9) si se oferã tuturor celor ce o cautã (8: 1-6, 32-35). Peste veacuri aceastã „întelepciune" s-a întrupat în persoana Domnului Isus Cristos, „în care sînt ascunse toate comorile întelepciunii si ale stiintei" (Col. 2:3). Cartea proverbelor este o anticipare a întîlnirii cu Cristos, „care a fost fãcut de Dumnezeu pentru noi întelepciune, neprihãnire, sfintire si rãscumpãrare" (1 Cor. 1:30; conform lui 1 Cor. 1:22-24). Iatã schita acestei cãrti:

SCHITA CÃRTII

I. LAUDA ÎNtELEPCIUNII l - 9
15 sonete. Introducere (1:1-9);

Ademenire din partea pãcãtosilor (1:10-19)
Întelepciunea care elibereazã (2:1-22)
Folosul temerii de Dumnezeu (3:1-10)
Întelepciunea, rãsplata supremã (3:11-20)
Întelepciunea, suprema sigurantã (3:21-26)
Întelepciunea si viclenia (3:27:35);
Întelepciunea, suprema mostenire (4:1-9)
Cele douã cãi (4:10-19)
Întelepciunea si sãnãtatea (4:20-27)
Femeia strãinã (5:1-23)
Despre chezãsie (6:1-11)
Lenesul (6:6-11)
Cel ce seamãnã certuri (6:12-19)
Fereste-te depreacurvie (6:20-35)
Casa întelepciunii si Casa Nebuniei (cap. 9)

2 monologuri

Avertismentul întelepciunii (1:20-33)
Întelepciunea si femeia strãinã (cap. 7 si 8)

II. MAXIMELE ÎNtELEPCIUNII 10 - 24
375 de proverbe sãu aforisme în formã de afirmatii care se contrasteazã, se completeazã sau se comparã reciproc (10:1-22:16)

16 epigrame. Introducere (22:17-21);
Epigrame amestecate (22:22-29);
Pericolul lãcomiei (23:1-3);
Desertãciunea bogãtiilor (23:4-5)
Gazda vicleanã (23:6-8);
Epigrame amestecate (23:9-18);
Îmbuibarea vinovatã (23:19-21);
Trei ziceri (23:22-25)
Cursa celei stricate (23:26-28);
Vin si Vai (23:29-35);
Epigrame amestecate (24:1-10);
Scapã-l dacã poti (24:11-12);
Întelepciunea si mierea (24:13-14);
Patru epigrame (24:15-22);
Impartialitate (24:23-25);
Trei ziceri (24:26-29);
Ogorul lenesului (24:30-34)

III. ALTE MAXIME 25-31
7 epigrame si proverbe înmãnunchiate.
Împãratul (25:1-7);
Diferite (25:6-26:2);
Despre nebuni 26:3-12);
Lenesul (26:13-16);
Dezbinãtorii (26:17-26);
Diverse (26:27-27:22)
Gospodarul bun (27:23-27)
55 de proverbe sau aforisme În formã de perechi care se contrasteazã, se completeazã sau se comparã reciproc (cap.28 si 29)
Cele treisprezece ziceri ale lui Agur (cap.30)
Spusele mamei lui Lemuel (cap.31:1-9)
Un acrostih despre femeia vrednicã de cinste (cap.31:10-31)